CROW:
Vine furtuna, tapirule.
DWINDLE:
Nici o problemă. Am casă.
DWINDLE:
Pereți puternici. Pat de paie comod.
DWINDLE:
Nu îți face griji pentru mine: sunt complet în siguranță!
DWINDLE:
sforăit
SFX:
tunete și fulgere
SFX:
trrooossc!
SFX:
buf!
DWINDLE:
sforăit
DWINDLE:
căscat
DWINDLE:
’Neața!
DWINDLE:
Ooo... ce se întîmplă?
CROW:
Ce s-a întîmplat, vrei să spui. Furtuna...
CROW:
A doborît copaci în tot orașul.
CROW:
Nu te-a trezit?
DWINDLE:
Uh, nu. Ce-am ratat?
CROW:
Mai degrabă, ce te-a ratat? Copacul ăsta!
CROW:
Ți-a lovit gardul. Ți-a rupt semnul.
DWINDLE:
Semnul meu... are cuvinte.
CROW:
Firește că are cuvinte — e un semn.
DWINDLE:
I-am văzut doar spatele pînă acum.
DWINDLE:
Am crezut că are doar numele meu. Nu știam că are așa de multe cuvinte.
DWINDLE:
Ce spune?
CROW:
Semnul tău? Spune: “DWINDLE: Tapirus pinchaque”.
DWINDLE:
Tapirce?
CROW:
Tapirus pinchaque, genul și specia ta. Copitat cu trei degete.
DWINDLE:
Pinchaque? Nu știam asta.
CROW:
Da.
DWINDLE:
Eu... eu știam totuși cîte degete am.
DWINDLE:
Asta-i tot?
CROW:
Nu, mai e un pic despre situația ta.
DWINDLE:
“Situația”... mea?
CROW:
Umda.
DWINDLE:
Nu știam că sunt într-o situație.
CROW:
Of. Păi, da, ești.
DWINDLE:
Citește-mi. Toate cuvintele.
CROW:
Umm. OK:
CROW:
“DWINDLE — Tapirus pinchaque”
CROW:
“Copitat cu trei degete și proboscidă prehensilă.”
CROW:
“Denumire comună Tapir Lînos de Munte. Columbia, Ecuador, Peru.”
CROW:
“Vînătoare și distrugere a teritoriului; specie pe cale de dispariție.”
CROW:
“Ultimul exemplar în viață.”
CROW:
“NU BĂGAȚI DEGETELE ÎN ȚARC”
DWINDLE:
Stai!
DWINDLE:
Ce era ultima parte?
CROW:
“NU BĂGAȚI DEGETELE ÎN ȚARC”
DWINDLE:
Nu am mușcat pe nimeni niciodată.
CROW:
Nu-și asumă riscuri.
DWINDLE:
Citește-l iar.
CROW:
“DWINDLE — Tapirus pinchaque. Copitat cu trei degete și proboscidă prehensilă.”
CROW:
“Denumire comună Tapir Lînos de Munte. Columbia, Ecuador, Peru. Vînătoare și distrugere a teritoriului; specie pe cale de dispariție.”
CROW:
“Ultimul exemplar în viață.”
CROW:
“NU BĂGAȚI DEGETELE ÎN ȚARC”
DWINDLE:
Sunt... ultimul?
DWINDLE:
Pe cale de dispariție?
CROW:
Umda. Nu știai?
DWINDLE:
Eu... eu am fost pe partea greșită a semnului.
DWINDLE:
Am crezut că scrie “Dwindle”.
CROW:
Păi... scrie.
DWINDLE:
Va trebui să mă întind puțin.
DWINDLE:
Dispărut... Destapirit... Nici unul. Nimic. Uitat. Sfîrșit.
DWINDLE:
fornăit
DWINDLE:
sforăit
KEEPER:
Toată mîncarea pe care o poți mînca, micuțule! Norocosule!
DWINDLE:
Norocos!
DWINDLE:
snrffg
DWINDLE:
clipește
DWINDLE:
Nu va mai fi nimic. Nimic după mine. O lume fără tapiri lînoși de munte. Poate exista așa ceva?
DWINDLE:
CUM POATE EXISTA O LUME FĂRĂ TAPIRI LÎNOȘI DE MUNTE?
DWINDLE:
Hmm.
DWINDLE:
adulmecă
DWINDLE:
Cred că va exista cam la fel cu cea care există acum.
DWINDLE:
Care-i scopul?
CROW:
Profiți de ceea ce ai, petreci timp cu prietenii, trăiești, iubești, zbori...
DWINDLE:
Tapirii nu pot zbura.
CROW:
...te avînți deasupra norilor pentru a vedea răsăritul, te joci, zbori prin ploaie pentru simpla plăcere de a o face, te alături stolului în cîmpuri de...
DWINDLE:
Eu nu pot zbura și sunt închis în țarcul ăsta. Mereu am fost.
CROW:
O, da. Am uitat.
DWINDLE:
Și nimic din asta nu rămîne, nu-i așa? Toate astea sunt doar pentru a petrece timpul. Nu lasă nimic în urmă.
CROW:
Păi, eu nu am nevoie să las nimic, personal. Va lăsa altcineva. Noi, ciorile, suntem... abundente.
DWINDLE:
Sunteți ce?
CROW:
Abundente. Avem succes evoluționar. Frați și surori în fiecare continent.
CROW:
(mai puțin în Antarctica... am lăsat-o pinguinilor)
CROW:
Suntem în mituri antice și romane moderne. Ne-am infiltrat în cultură. Suntem în expresii, logo-uri și filme.
CROW:
Colectiv, suntem acoperite.
DWINDLE:
Acoperite.
CROW:
Da. Uite, îmi pare rău.
DWINDLE:
Știu. Nu e... nu e vina ta.
DWINDLE:
Poți afla ceva pentru mine?
CROW:
Ăă, poate. Ce anume?
DWINDLE:
Vreau să investighezi ceva, să-ți bagi nasul pe ici, pe colo, și să-mi spui ce lăsăm în urmă noi.
CROW:
Tapirii lînoși de munte? La asta te referi prin “noi”, nu?
DWINDLE:
Păi, eu... Eu și ceilalți.
CROW:
Ceilalți?
DWINDLE:
Ceilalți ce au fost.
CROW:
Bine, o să dau de veste. O să ne uităm prin niște ferestre, o să batem în niște ecrane. O să aflăm ce-i de aflat.
DWINDLE:
Mersi.
CROW:
Înveselește-te. Ești unic.
DWINDLE:
Să fii ultimul de-un fel este un tip greșit de unic.
CROW:
Hei!
DWINDLE:
Ce ai găsit? Ce lasă în urmă tapirii lînoși de munte?
CROW:
Păi...
DWINDLE:
Păi?
CROW:
Nu mare lucru, să fiu sinceră.
DWINDLE:
Nimic?
CROW:
Sunt cîteva povești în Columbia. Și...
DWINDLE:
Și?
CROW:
Vi se spune “tapirul fantomă” pentru că nimeni nu știe unde vă duceți ca să muriți.
DWINDLE:
Unde mă duc să fac ce?
CROW:
Umda. Scuze. Ți-am spus că nu am mare lucru. Dar asta e tot ce e. Tot. Îmi pare rău.
DWINDLE:
V-ați uitat peste tot?
CROW:
Peste tot. Stăm pe toate firele; avem acces bun.
CROW:
Vedem toate căutările și toate website-urile.
CROW:
Și avem stinghii pe pervazurile tuturor bibliotecilor mari.
CROW:
Urmărim transmisiunile, citim cărțile. În cazul ăsta, am întrebat chiar și în Pădurea din Nori.
CROW:
Avem acces la laboratoare și facilități de cercetare. Putem deschide încuietori cu sîrmă îndoită. Suntem echipate complet.
CROW:
Nu e nimic ce nu putem obține. Avem toate uneltele.
CROW:
Așa că.... asta chiar e tot.
DWINDLE:
Înțeleg. Mulțumesc.
DWINDLE:
Cioară, ești acolo?
CROW:
Îhîm. Dormind cu un ochi deschis.
DWINDLE:
Serios? Poți face asta?
CROW:
Sigur. E util împotriva prădătorilor. Ne dă un avantaj evoluțio— ăă. Doreai ceva?
DWINDLE:
Vreau să las o urmă.
CROW:
O urmă. În regulă.
CROW:
Nu. Nu am idee ce vrei să spui.
DWINDLE:
Vreau să las ceva util.
DWINDLE:
Ceva de ajutor. Ceva profund.
DWINDLE:
Ceva pentru care lumea își va aminti de tapiri.
CROW:
OK.
CROW:
face o pauză
CROW:
Nup. Tot nu înțeleg.
DWINDLE:
Voi face ceva important. Ceva mai mare decît tapirii. Ceva mai mare decît orice specie.
DWINDLE:
O descoperire. Ceva profund.
CROW:
Prea bine. Și ai, ăă, ceva în gînd?
DWINDLE:
Cunoștințe!
CROW:
Cunoștințe? Despre ce?
DWINDLE:
Nu, doar cunoștințe. Cunoaștere în sine.
CROW:
OK. Ăă, ce?
DWINDLE:
Trebuie să adun toate cunoștințele care există. Tot ce cunoaște lumea întreagă.
CROW:
O grămadă de lucruri. Cred că va fi prea mult pentru tine să ții minte.
CROW:
Creierul unui tapir e doar de mărimea unei smochine, să știi.
DWINDLE:
Nu le voi ține minte.
CROW:
A, nu?
DWINDLE:
Nu. Le vei aduce tu pentru mine.
CROW:
Și cum va ajuta asta?
DWINDLE:
Pentru că tu le poți aduna pe toate. Le poți pune pe toate într-un loc și apoi băga într-un compresor.
CROW:
Un compresor?
DWINDLE:
Da! Trebuie să construiești o mașină care comprimă cunoaștere.
DWINDLE:
Care o reduce la esență.
DWINDLE:
Care o comprimă pînă nu mai rămîne decît adevăr pur.
CROW:
Trebuie?
DWINDLE:
Da! Trebuie să o construiești tu pentru că eu sunt prins în țarcul ăsta.
DWINDLE:
Dar tu ai acces oriunde. Și sîrme îndoite. Și toate uneltele acelea.
DWINDLE:
Mi-ai spus că aveți toate uneltele.
CROW:
Așa... și apoi?
DWINDLE:
Și apoi, cu adevărul condensat, pot să îi surprind chintesența.
DWINDLE:
Să îi extrag cea mai pură formă. Voi ajunge chiar la miez:
DWINDLE:
la substanță.
DWINDLE:
Voi descoperi...
DWINDLE:
atomul cunoașterii
CROW:
fluieră prin cioc
CROW:
Atomul cunoașterii.
CROW:
Și... eu voi face asta pentru tine?
DWINDLE:
Păi eu nu pot să o fac. Nu am nimic în țarcul ăsta. Nici măcar o priză. Am nevoie de ajutorul tău.
CROW:
Înțeleg.
CROW:
Ești sigur că poți face asta? Oamenii de știință nu au putut, iar ei au cele mai mari creiere.
DWINDLE:
Poate că creierele lor sunt mai mari, dar nu sunt la fel de concentrate ca al meu.
CROW:
Nu sunt?
DWINDLE:
Sigur că nu. Ei au celebrități și pofte și rujuri.
DWINDLE:
Ei se gîndesc la ce spune lumea.
DWINDLE:
Se gîndesc la toți ceilalți tot timpul.
DWINDLE:
Eu nu am distragerea comparației. Eu am urgență. Oamenii, ei se pot gîndi oricînd că...
DWINDLE:
...altcineva va rezolva lucrurile.
DWINDLE:
Poate dacă ar rămîne doar unul dintre ei, ar fi și ei mai concentrați.
DWINDLE:
Dacă crezi că mortalitatea este motivantă...
DWINDLE:
...ar trebui să te gîndesți la extincție.
DWINDLE:
Deci vei ajuta?
CROW:
Să te ajut să colectezi tot ceea ce este cunoscut?
CROW:
Să construiesc un compresor și să vărs tot în el?
DWINDLE:
Da.
CROW:
Asta este mult pentru o singură cioară, să știi.
DWINDLE:
Nu ești doar o singură cioară. Tu mi-ai spus. Ai spus că sunteți... abundente.
CROW:
Da, am spus.
DWINDLE:
Și sunteți?
CROW:
Suntem.
DWINDLE:
Atunci ajutați-mă în extincția mea. Fiți ceea ce eu nu pot fi: fiți abundente.
CROW:
Hmm. Trebuie să le întreb și pe celelalte.
CROW:
Vom ajuta.
DWINDLE:
Bun. Adu-mi...
DWINDLE:
face o pauză
DWINDLE:
Adu-mi tot ceea ce este cunoscut.
CROW:
Hmm.
DWINDLE:
Ăă... tot aici ești.
CROW:
Da. Nu sunt sigură cum să procedez.
DWINDLE:
Păi, m-am gîndit că poți începe cu Wikipedia. Totul e pe Wikipedia, nu? Așa că descarcă asta.
CROW:
Bine... Să descarc asta.
DWINDLE:
Și apoi comprimi totul, pînă ajunge cît se poate de mic...
DWINDLE:
Comprimi, comprimi, comprimi. Și apoi tipărești, micșorezi de la A3 la A4R și scanezi din nou.
DWINDLE:
Și apoi comprimi iar.
CROW:
Bine...
DWINDLE:
Și apoi tipărești 3D.
CROW:
Ce?
DWINDLE:
Da. Dacă comprimi totul pînă ajunge sufcient de mic, îl poți tipări. Cu o imprimantă 3D.
DWINDLE:
O să obții un bloc ultracomprimat de cunoaștere. Cunoaștere elementară.
CROW:
Nu sunt sigură că vom obține...
DWINDLE:
Păi, vei obține ceva. Hai să încercăm.
CROW:
Bine. Asta... asta s-ar putea să dureze ceva.
DWINDLE:
Atunci începe imediat. Nu știm cît timp mai am.
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Ce e asta?
CROW:
Cunoaștere. Totul de pe Wikipedia, descărcat, comprimat și tipărit.
DWINDLE:
Ara... arată ca un dop vechi de sticlă.
CROW:
Da, asta am gîndit și noi.
CROW:
Dar, totuși, asta avem.
DWINDLE:
Ați comprimat totul?
CROW:
Da. Fix cum ai zis. Totul de pe Wikipedia...
CROW:
...comprimat de tot...
CROW:
...și tipărit cu o imprimantă 3D.
DWINDLE:
Hmm. Cumva mă așteptam.... la ceva mai impresionant.
DWINDLE:
Mă voi gîndi la asta.
DWINDLE:
se holbează
DWINDLE:
Hei cioară!
CROW:
Tapir!
DWINDLE:
Cred că știu care e problema.
CROW:
Problema?
DWINDLE:
De ce esența întregii cunoașteri a ieșit un pic... ciudată.
CROW:
Aa da, asta.
DWINDLE:
Da. Nu este cunoaștere pură.
CROW:
Nu e?
DWINDLE:
Corect! Nu e completă. Lipsesc cunoștințe.
CROW:
Lipsesc?
DWINDLE:
Da: toate cărțile.
DWINDLE:
Și ziarele. Și pamfletele. Și pergamentele.
CROW:
Ai nevoie de toate astea?
DWINDLE:
Păi, sunt cunoștințe vechi, dar sunt parte din cunoaștere. Trebuie să le adăugăm și pe astea. Colectați-le pe toate!
CROW:
Asta e mult de citit.
DWINDLE:
Sunt multe ciori.
CROW:
Hmm bine. Deci vrei să citim tot și să punem și asta în compresor?
DWINDLE:
Da!
CROW:
Sigur. Bineînțeles că vrei.
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Arată precum capătul unei linguri de plastic.
CROW:
Asta avem.
DWINDLE:
Hmmm.
CROW:
Uite, dacă nu ești mulțumit, ne putem opri. Nu trebuie să facem asta pentru tine, să știi.
DWINDLE:
Nu, nu. Mulțumesc. Mă mai gîndesc puțin.
DWINDLE:
Lipsesc mirosurile.
CROW:
Mirosuri?
DWINDLE:
Da. Cunoștințe despre cum miros lucrurile.
DWINDLE:
Este o parte importantă a lumii, dar mediul online nu o conține, iar majoritatea cărților miros doar a cărți.
CROW:
Vrei să adunăm mirosuri? Serios?
DWINDLE:
Da! E parte din cunoaștere. Mirosul lucrurilor. Îl puteți obține?
DWINDLE:
Ciorile pot mirosi, corect?
DWINDLE:
Mi-ai adus tot restul.
CROW:
Bine.
DWINDLE:
Hei cioară!
CROW:
Tapir!
DWINDLE:
Ai adunat toate mirosurile? A trecut... a trecut o vreme.
CROW:
Aa da, asta. Asta a fost o sarcină mare. Cred că suntem aproape gata, da.
DWINDLE:
Grozav. Mîine poate?
CROW:
Da, sigur! Mîine!
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Arată ca un ciob de sticlă.
DWINDLE:
Îmi lipsește... tradiția orală.
CROW:
Ce?
DWINDLE:
Lucrurile pe care le știu oamenii, dar pe care nu le-au scris niciodată. Avem nevoie de ele.
CROW:
Corect.
DWINDLE:
Voi trageți cu urechea, nu-i așa? Puteți aduna toate astea.
CROW:
Sigur.
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Asta arată ca o bucată de șiret înnodat.
DWINDLE:
Îmi lipsesc... secrete.
CROW:
Secrete. Corect. Da.
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Știi ce-i... Nu prea mai văd clar, cioară. Îmbătrînesc.
DWINDLE:
Se simte ca o perlă. Spune-mi cum arată.
CROW:
Da, arată exact ca o perlă.
CROW:
Arată ca o perlă care a fost smulsă dintr-o coroană. Așa arată.
DWINDLE:
Mai lipsește ceva.
CROW:
Mă gîndeam că vei spune asta. Ce mai e de data asta?
DWINDLE:
Minciuni.
DWINDLE:
Neadevăr. Decepție.
CROW:
Ăa, ce vrei să spui?
DWINDLE:
Tot ce ai adus pînă acum poate este corupt pentru că ceva dinăuntru nu era adevărat.
CROW:
Asta sună dificil de reparat.
DWINDLE:
Da, cred că va trebui să scoateți bucățelele care nu sunt adevărate.
CROW:
Sigur.
DWINDLE:
Scuze. Asta va fi greu, nu?
CROW:
Nu, nu-ți face griji. Voi aduna toți frații și toate surorile să scoată bucățelele neadevărate, și voi tipări din nou.
DWINDLE:
Mulțumesc.
CROW:
Poftim.
DWINDLE:
Ai fost plecată atît de mult timp!
DWINDLE:
Este diferit? Diferit de cum era înainte?
CROW:
Ăă, da. Un pic mai mic.
DWINDLE:
Zău? Pare la fel.
CROW:
Păi am trecut prin tot și am scos toate minciunile, așa cum ai cerut.
DWINDLE:
Zău?
CROW:
Desigur!
DWINDLE:
Mai e un singur lucru pe care nu-l avem.
CROW:
Nu mă surprinzi.
DWINDLE:
Moarte. Ce se întîmplă după moarte? Asta nu e în nici o cunoaștere.
DWINDLE:
Poți adăuga asta și să s-o aduci?
CROW:
Să adaug moarte?
DWINDLE:
Da... o poți face?
CROW:
Da. Vom zbura la capetele lumii și ne vom uita sub colțuri.
CROW:
Tot ce e îngropat și ars și măturat sfîrșește acolo.
CROW:
O să rupem o bucată de acolo și o să o adăugăm.
CROW:
Comprimăm tot. Îți aducem.
DWINDLE:
Îți mulțumesc.
DWINDLE:
Și apoi vom avea cunoaștere elementară. Vom avea atomul adevărului.
DWINDLE:
Oamenii își vor aminti de Tapirii Lînoși de Munte pentru asta.
CROW:
Tapir?
CROW:
Tapirule?
CROW:
Poftim.
100%
continuă